Sfântul Andrei – Apostolul românilor și Halloween-ul românesc

sfantul-apostol-andrei-si-halloween-ul-romanesc

Sărbătoarea Sfântului Andrei este celebrată în 30 noiembrie. Sfântul Andrei este considerat ocrotitorul românilor deoarece el i-a creștinat pe daci. S-a născut în Betsaida Galileea, localitate situată pe țărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Tării Sfinte. Din Sfânta Scriptură aflăm că era fratele lui Simon Petru. Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor. Sfântul Apostol Andrei și fratele său, Sfântul Apostol Petru, au fost fiii lui Iona, un pescar sărac din Galileea. Ei au trăit din pescuit până când l-au auzit pe Sfântul Ioan Botezătorul, predicând în pustiul Iordanului și vestind venirea lui Mesia. 

De asemenea, Sfântul Andrei este considerat cel dintâi chemat la apostolie. Chemarea Sfântului Apostol Andrei a avut loc conform Evangheliei după Matei: Pe când (Iisus) umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El.

Din momentul convertirii sale, Sfântul Apostol Andrei L-a însoțit pe Iisus Hristos prin Țara Sfântă, fiind martor la minunile săvârșite și lăsându-se instruit de învățăturile Sale. Sfântul Andrei a participat și la suferințele Mântuitorului, dar și la învierea Sa.

Apostolul este cel care a predicat evanghelia în Asia Mică și de acolo a ajuns și pe țărmul Mării Negre și la Dunăre unde i-a întâlnit pe geto-daci și i-a creștinat. Așadar, iată originea acestei sărbători. Tot de la daci am moștenit tradițiile legate de noaptea în care este sărbătorit Sfântul Andrei. Ziua Sfântului Andrei mai este numită și Ziua lupului sau Gadinetul șchiop. Pentru români, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Se crede că acest nume – Apostolul Lupilor – derivă din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar și de la simbolul lor – lupul, însuşi steagul lor avea înfăţişarea unui balaur cu cap de lup. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun că acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei și că cel care era căpetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Peștera care i s-a oferit ca adăpost.

Există o credință populară că în ziua de 30 noiembrie lupul devine mai puternic, mai iute, își poate îndoi gâtul țeapăn și poate vâna fără să îi scape nimic. De aici și vorba că lupul își vede coada. 

Ziua este sărbătorită fără să se lucreze, se stă acasă pentru protejarea gospodăriei de lupi. Tot din cauza lupilor nu se matură toată ziua, nu se dă gunoiul afară, nu se rânesc grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se dă de pomană şi nu se dă nimic cu împrumut. Dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totuşi, când soarta scrie altfel, primejdia nu se poate îndepărta, deoarece peste cele hotărâte de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece. În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le ascultă ce spun, moare. La miezul nopţii de Sf. Andrei se deschid cerurile. Mai mult, în noaptea de Sfântul Andrei umblă strigoii și este o noapte prielnică vrăjilor și farmecelor. 

Dincolo de tradițiile populare românești, Sărbătoarea Sfântului Andrei a fost însemnată cu cruce roșie în calendarul bisericesc abia din anul 1995 în urma unui Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

 

Știați însă că și românii au propriul Halloween?

Da, și românii au Halloween-ul lor. În tradiția românească există o sărbătoare care corespunde sărbătorii americane globalizate. De Sfântul Andrei, românii pun și ei în practică ritualuri și tradiții care sunt menite să țină spiritele rele și strigoii la distanță de gospodăriile lor.

Halloween-ul, odată cu globalizarea, a devenit o sărbătoare care a cucerit lumea, toate generațiile de tineri se mobilizează, costumându-se în tot felul de creaturi și personaje înspăimântătoare, consumă dulciuri în forme de temut, își petrec noaptea cu filme de groază. Cu alte cuvinte, se bucură de atmosfera unei sărbători care a devenit intens comercială și larg răspândită, dar golită de sensurile ei inițiale. Cu toate acestea, și românii au o sărbătoare care nu a devenit deloc comercială, ci și-a păstrat autenticitatea și caracterul ei tradițional. În vreme ce în fiecare an pe 31 octombrie tinerii din zonele urbane se aliniază sărbătorii americane și se distrează cu monștri, în 30 noiembrie, în comunitățile rurale tradiționale, încă se mai ține sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul românilor.

Cum se pregătesc românii de Halloween-ul lor? Pregătirea se face din ajun, din 29 noiembrie, și presupune o serie de practici și ritualuri străvechi de alungare a ființelor malefice, temă regăsită și în tradiția americană, prin ungerea ușilor, a ferestrelor cu usturoi pentru alungarea strigoilor, protejarea vițelor cu mac și sare, protejarea gospodăriilor de lupii dezlănțuiți prin faptul că nu îţi piepteni părul, nu torci, nu faci curat în casă şi grajd şi nu arunci gunoiul afară. Sărbătoarea Sfântului Andrei reprezintă și începutul iernii, dacă cerul este senin cu lună plină, acesta va fi un semn că iarna va fi umedă și călduroasă, iar dacă va fi înnorat cu ploaie sau ninsoare, iarna va fi lungă și grea. Tot în această zi se fac vrăji prin care fetele își vor afla ursitul, vor afla dacă au noroc și dacă se vor mărita.

Următoarea zi, de 30 noiembrie, ziua Sfântului Andrei, Halloween-ul românilor, se mănâncă preparate cu usturoi, se ține post ca să ai o iarnă ușoară, noroc în meseria pe care o practici, să ai o viață lungă și sănătate. 

Vârcolacii sunt de nelipsit în Halloween-ul românesc. Creaturile acestea înfiorătoare sunt foarte mult vehiculate și în varianta americană. Românii îl au ca ocrotitor pe Sfântul Andrei și ritualurile de protecție săvârșite cu credincioșie în această zi, se fac descântece și incantații întocmai ca în varianta de peste ocean, dar cu particularitățile și specificul nostru, cum ar fi faptul că sarea descântată și îngropată sub ușa grajdului este dezgropată și se dă la vite pentru a fi protejate de lupi și de spirite rele.

Sfântul Andrei nu este deloc o sărbătoare mai puțin interesantă decât Halloween-ul comercial, poate că este mai puțin practică în zonele urbane, însă în cultura tradițională românească acest corespondent al Halloween-ului este mult mai original și mai plin de sens, izvorând dintr-o credință ancestrală presărată cu puternice elemente creștine.

Oricum ar fi și orice obiceiuri preferați, echipa Hotel Ambasador dorește, tuturor sărbătoriților zilei, un călduros La Mulți Ani!