Cea mai lungă zi din an – solstițiul de vară

solstitiul-de-vara

Astăzi dăm startul verii. 21 iunie este cea mai lungă zi din an fapt ce marchează începutul verii astronomice. Longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Fenomenul se materializează pe bolta cerului prin mișcarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat cu 23° 27′ față de ecuatorul ceresc, descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul – asta ca să fim ultra exacți 🙂

 

Termenul de solstițiu provine din latină de la sol „Soare” și statio „oprire”. În secolul I Î.Hr., Plinius cel Bătrân descrie fenomenul tot cu termenul de solstitium în celebra sa lucrare Naturalis Historia. Din punct de vedere astronomic, solstițiul este perioada în care declinația Soarelui pare constantă; în mișcarea sa aparentă pe bolta cerească, nu se mai deplasează spre N sau spre S, atingând cea mai mare înălțime (s. de vară, 21 iun.) sau cea mai mică înălțime (s. de iarnă, 22 dec.) față de ecuator.

 

Solstițiul de vară are un impact important și asupra culturii tradiționale. De exemplu, în apropierea celei mai lungi zile din an, românii sărbătoresc Sânzienele. Sânzienele erau zâne, făpturi magice, aeriene și silvice care au darul de a aduce vindecare oamenilor, de a transforma însușirile plantelor și de a le oferi valențe curative, de a aduce belșug și fertilitate. Dacă fetele de măritat lasă noaptea afară coronițe de Sânziene și dimineața le găsesc pline de rouă înseamnă că în vară vor face nuntă.

 

În vechime, solstițiul de vară întruchipa tot felul de sărbători ale prosperității și feritilității. La celți și la popoarele germanice, în general, existau festivaluri ale focului și ale magiei de dragoste. Se credea că lanurile vor crește atât de mult cât vor sări cuplurile de îndrăgostiți peste foc. De asemenea, puterile magice ale focului le permiteau fetelor nemăritate să își ghicească viitorii soți. Această sărbătoare a focului era un adevărat festin, se desfășura cu ospețe în păduri, jocuri și focuri imense de tabără. Solstițiul de vară generează o energie vitală, a creativității și a belșugului.

 

Suedezii sărbătoreau solstițiul de vară înălțând un arbore al miezului de vară pe care îl decorau. Arborele era înălțat în fiecare așezământ. Oamenii dansau în jurul arborelui, iar femeile se îmbăiau în râu pentru a aduce ploaia peste câmpuri. Era deci un moment de purificare prin apă și prin foc, un moment magic și plin de forță.

 

Și chinezii din China antică aveau o sărbătoare în această perioadă care celebra feritilitatea, agricultura. Era o sărbătoare dedicată pământului și principiului Yin, forța feminină.

 

De solstițiul de vară sunt legate numeroase sărbători și ritualuri, atât la popoarele antice, cât și în prezent, în zonele rurale sau puternic influențate de religie și tradiție, însă, deși aceste obiceiuri sunt foarte diversificate, există un laitmotiv, o temă comună, și anume aceea că apa și focul își uneau forțele de purificare și dădeau naștere belșugului, fertilității, dragostei, pasiunii. Este o zi magică în care apele devin magice. De asemenea, este ziua în care cucul amuțește. 21 iunie este denumită în zilele noastre și Ziua Mondială a Soarelui. Prin urmare, cum am putea să sărbătorim Ziua Mondială a Soarelui mai bine decât bucurându-ne de lumina și căldura lui prelungite.

Că astăzi ziua aceasta te-a prins la birou, că te-a prins cazat la un hotel, îți dorim să te bucuri de cea mai lungă zi din an, pe care ne-am bucura să o faceți memorabilă!

Vă dorim o zi cu soare (chiar dacă în București acum cam avem parte de o mică furtună…) 🙂

Echipa Hotel Ambasador